De la cura prin cuvânt la o boală a tăcerii: Efectele încălcărilor etice într-un institut psihanalitic

Rezumat:

Acest articol prezintă un studiu aprofundat al eforturilor unui institut de se a recupera după efectele încălcărilor etice înfăptuite de către doi membri superiori. Analiza calitativă a datelor din interviurile voluntare ale membrilor detaliază daunele care s-au răspândit în tot institutul, demonstrând că o încălcare etică împotriva unuia este o încălcare etică împotriva multora. Membrii de la toate nivelurile au raportat că s-au simțit tulburați în moduri care le-au afectat echilibrul emoțional, procesele de gândire și relațiile lor sociale și profesionale. Datele agregate ale interviului au fost raportate comunității institutului în ședințe, în grupuri mari și mici, concepute pentru a contracara „boala tăcerii” și pentru a permite membrilor să discute între ei. Consultările externe au ajutat la acest dificil proces emoțional. Autorii oferă ipoteze cu privire la natura anxietăților de grup în timpul crizelor etice. Afirmăm că atât încălcarea limitelor sexuale, cât și a celor non-sexuale încalcă tabuul incestului, deoarece încalcă protecția generațională necesară interacțiunilor profesionale. Încălcări etice atacă etosul fundamental al grupului de îngrijire, dezlănțuind anxietăți și apărări primitive care interferează cu capacitățile de gândire, de conținere, colaborare și integrare. Deoarece realitatea deplină a ceea ce s-a întâmplat nu poate fi cunoscută, apar adevăruri hibride, provocând conflicte și tulburări care inhibă discursul reflexiv al grupului.