Rezumat:

În această lucrare este prezentat cazul clinic al unui pacient cu trăsături autiste.Una dintre dificultățile principale în tratamentul său a fost ritmul extrem de rapidal proiecțiilor, introiecțiilor și re-proiecțiilor lui, care reduceau capacitatea de reverie a analistului și îl împiedicau în utilizarea proceselor efective de identifi are proiectivă. Aceste constelații defensive alternative au condus fie la o barieră autistă cu rol de ținere la distanță, fi e la o fuziune simbolică cu rol de ștergere a diferenței. Combinația lor poate fi văzută ca fiind expresia unei apărări contra unei experiențe timpurii neintegrate și nediferențiate a Sinelui, care a fost ținută astfel la distanță pentru a o împiedica să invadeze întreaga lui personalitate. Menținerea legăturii simbiotice, în care m-am păstrat inclusă prin faptul de a fuziona parțial cu ceea ce era proiectat și de a folosi funcția analitică într-o manieră redusă, a ajutat la intrarea în legătură cu ceea ce se afla în interiorul pacientului. Părăsirea acestei legături simbiotice a făcut ca interpretările mele să pară a-și face loc cu „forța“ prin bariera autistă. Totuși, odată cu dezvoltarea procesului, ele au permis să-i arăt pacientului cum m-a respins și ce s-a întâmplat în spatele barierei lui autiste. Astfel, m-am aflat eu însămi, pe de o parte, acceptând imobilizarea simbiotică și, pe de altă parte, interpretând într-un fel ce i-a părut forțat pacientului, din cauză că asta a implicat o spargere a poziției simbiotice. Viteza haotică a proiecțiilor și introiecțiilor a putut fi astfel întreruptă, creând un spațiu pentru conștientizare, reflecție și transformare, și a permis emergența unei legături între interiorul și exteriorul pacientului. În cursul tratamentului, am realizat că acest sistem de apărare duală a fost descris de analistul argentinian Jose Bleger. El presupune existențaunui „nucleu aglutinat“ timpuriu, care este ținut laolaltă de către o structură psihică pe care o numește poziția „glischro-carică“, în care identificarea proiectivă nu poate avea loc din cauză că nu există o diferențiere a Sinelui deobiect. Am considerat utilizarea rapidă și fugitivă a proiecției și re-introiecției pe care le-am întâlnit la pacientul meu ca fiind manifestarea sistemului dual de apărare descris de Bleger. Deși el nu menționează în mod special această vicisitudine particulară a defenselor operative, oferă indicii despre un anumit ritm al proiecțiilor și introiecțiilor pacientului.


Cuvinte cheie: barieră autistă, simbioză, proiecție, introiecție, ritm.Există o spărtură, o spărtură în orice. Așa pătrunde lumina.(Leonard Cohen, Anthem).


Trebuie sa fii membru pentru a avea acces la acest continut. Daca ai cont si abonament valabil te rugam sa te / inregistrezi.
Lista preturiPret
VOLUMUL 201745.00 RON
De la peștele pilot la analist: Găsirea unei căi între apărările simbiotice și cele autiste10.00 RON