Recunoștință, libertate și refuz

Rezumat:

Această lucrare explorează recunoștința ca un concept fundamental în psihanaliză. Articolul clasic al lui Melanie Klein, „Invidie și recunoștință” (1957), a plasat recunoștința la unul dintre capetele unei axe a suferinței și împlinirii umane, însă, cu câteva excepții notabile, articolul a stimulat cercetări mai ales în privința invidiei. Această lucrare explorează tradițiile istorice și filosofice care, într-o anumită măsură inconștient, au influențat înțelegerile noastre contemporane despre recunoștință. De asemenea, lucrarea încearcă să exploreze sensurile sociale și etice ale recunoștinței, precum și semnificația sa psihanalitică. Scopul este de a scoate la iveală importanța psihică generală a recunoștinței și locul său în împlinirea umană.